Reflecții

Toți spun că dragostea doare, că aduce nefericire, lacrimi, că te face să suferi până la infinit, dar eu cred că totuși nu e adevărat.Singurătatea doare. Despărțirile dor. Regretele dor.Respingerea doare.Pierderea persoanei dragi doare.Invidia și gelozia dor.Toți confundă acestea cu dragostea dar în realitate, dragostea e unicul lucru care acoperă durerea, făcând pe cineva să se simtă complet și fericit din nou.

Îmi pare rău.

”Îmi pare rău” sau ”scuze” sau whatever ce mai poate fi acolo pentru a-ți cere iertare, devine de multe ori deja de necrezut.În secolul în care și cele 2 cuvinte ”te iubesc” au ajuns a fi spuse mai simplu ca ”la revedere” iar ”mulțumesc” e rostit din deprindere și nu pentru că ne-am referi cu adevărat la el, era și de așteptat să se ”demodeze” și scuzele.
Mie sincer nu-mi prea pasă de părerile de rău ale cuiva, mai ales că majoritatea lor nici nu mai sânt sincere acum.De ce ar trebui mie să-mi pese când cel care greșește e cel ce ar trebui să conștientizeze valoarea celor spuse sau făcute.Sigur, că asemenea lucruri sunt incontrolabile, dar greșind ceva apoi acoperind asta cu scuze, nu face ca lucrurile să devină mai bune, nici nu le schimbă deloc.Pentru mine ”îmi pare rău” nu înseamnă că persoana care a greșit s-a schimbat și dacă și-a cerut scuze nu va face acel lucru din nou.Și nu, nu funcționează nici glumele făcute cu privire la asta. Pentru că glumele uneori chiar fac numai ca situația să se înrăutățească.Fiecare desigur are dreptul la explicații, la scuze ș.a.m.d. dar nu trebuie să credem că aducând argumente de genu:eram enervat, plictisit, obosit bla bla va rezolva situația. Prefer o conversație dură, care chiar dacă va durea măcar va fi sinceră.Dacă acel care a greșit nu s-a referit cu adevărat la ceea ce a spus și acum regretă, eu voi avea curajul să fiu sinceră să spun că Da, ce a fost m-a deranjat și a durut. Chiar dacă unii cred că spunând ”îmi pare rău ” de mii de ori rezolvă situația, fixează totul, nu e adevărat, pentru că nu o fixează chiar deloc. și chiar dacă uneori poate fi așa :

nu înseamnă că totuși e așa, și precum bine știm despre încredere că e ca o foaie, o dată ce a fost boțită nu mai e niciodată la fel, aici e același lucru. Nu se reface încrederea înapoi, e mai mult aș spune ca o oglindă, din care rămân doar cioburi în final.

Și încă ceva, mai bine să nu-ți ceri scuze deloc dacă chiar nu îți pare rău, pentru că întotdeauna

și da să nu uit ce spunea cineva:”Ei bine, scuzele tale nu-mi îndulcesc mie ceaiul”.

vreau un buchet de lăcrimioare, o poiană de copaci înfloriți, un coș cu ouă roșii și un cuptor plin cu cozonaci,vreau miros de iarbă verde și pământ proaspăt săpat, ciripit de păsări reîntoarse acasă, vreau mărțișoare și cadouri de 8 martie, vreau gânduri și entuziasm că în curînd vine vara și vacanța cea mare.....vreau o ceașcă de liliac..iar în rest,

iar în rest...just fuck you winter..


PS:sincerely me, și you know why I said that)

De ce-mi plac vacanțele?!
simplu:

și

all day..all night xD

All I want for Christmas is snow

Toți își doresc de sărbători: surprize, magie, miracole, lucruri mai bune și mai frumoase, oameni dragi alături, un brad decorat cu globuri multicolore, becușoare aprinse la geamuri, miros de portocale și cetină în casă, tablouri pictate de ger la fereastră și mormane de cadouri sub brad.
E frumos și firesc să ai așa dorințe.Dar oricât de speciale nu ar fi aceste lucruri, majoritatea pot fi cumpărate, obținute, primite-n dar, procurate and so on.....Iar eu, nu vreau anul acesta decât..........un pic de zăpadă..poate că sună atît de banal, copilăresc ca și același brad, pe care-l rog în fiecare an pe tata să mi-l cumpere, pentru că niciodată nu va fi pentru mine sărbătoare fără brad împodobit....și cum anul acesta, zăpada se lasă mult prea mult așteptată și nu vrea să vină nici de-i ieși cu colaci înainte...this is my wish..să ningă, să ningă..cu zăpadă, cu fulgi mari pufoși peste case, peste drumurile obosite de atâtea picioare fiind călcate, peste acoperișurile caselor dornice de mângâierea suavă a fulgilor..să ningă în sufletele noastre cu zâmbete, cu recunoștință, cu speranță și cu vise noi, să ningă cu tandrețe și gingășie peste rănile inimii, să ningă cu forțe noi, cu gânduri curate, cu idei mărețe și fapte bune..să ningă cu fericire, noroc și dragoste, cu fulgi de sănătate și seninătate....să ne descrețim frunțile obosite de tot ce s-a întâmplat într-un an care a trecut în fond, repede ca o secundă.Să ningă cu amintiri vechi și noi, cu momente plăcute și întâlniri mult așteptate, cu oameni noi, prietenii și realizări destoinice...și doar să ningă, să ningă...

..și când vezi că strigă toți că perfecțiune nu există, că nu trebuie și nici nu caută ei idealul, că frumusețea interioară și o inimă bună e tot ce contează în viață and so on.....nonsense...ne amăgim pe sine însăși, știm prea bine..trăim într-o lume prea crudă, prea naivă, cu priviri îmbâcsite de idealuri și lucruri inexistente...materialismul e pe prim plan la majoritatea ( e un pic și de experiență proprie aici)..și deci știu cu siguranță nu există loc de magie și gânduri rafinate aici.. și nimeni, aproape nimeni nu o să-ți mai ofere astăzi șansa să-ți arăți frumusețea interioară mai întâi, dacă nu arăți bine la exterior ..și e păcat, dar nu poți face nimic..e vina numai a societății în care trăim.

Oblivion

I've forgotten your eyes.
I've forgotten their colour.
I've forgotten how're they nice
and how often u were my caller.


I've forgotten your hair
I've forgotten it's softness
I've forgotten that so bare
was my soul without happiness.


I've forgotten your lips
I've forgotten their taste
I've forgotten how deep the pain rips
When realise that everything was just a waste.

I've forgotten your name
I've forgotten your life
I've forgotten my aim
and the thought that I could be your wife.

I've forgotten your voice
I've forgotten the rain
I've forgotten the choice
that could make then my brain.

I've forgotten your smell
I've forgotten your smile
I've forgotten the spell
That could make you to stay for a while

I've forgotten your dreams
I've forgot who you are
I've forgot how it seems
to stay next to you, when you're driving the car.


I've forgotten your plan
I've forgot u didn't even have any
I've forgot that you're the man
Who says peculiar confessions but not many.

You've forgot to say adieu
I've forgot u used to love stars
I've forgotten of you
When you've forgotten of us.