Atâtea urări, flori și mărțișoare......virtuale.Atâtea cuvinte frumoase rostite cândva de cineva iar acum transmise prin copy&paste la toate reprezentantele sexului frumos din lista de prieteni. Dintotdeauna mi-a plăcut această sărbătoare, 8 Martie. Mi-amintesc că de mic copil, pregăteam încă cu săptămâni bune înainte cadoul pentru mama iar apoi îmi frângeam căpșoru gândindu-mă unde să-l dosesc ca să nu-l găsească. Confecționam mereu felicitări de hârtie, coloram, încleiam diverse chestiuțe colorate ca în final să scriu 2 propoziții simple dar plămădite în cea mai caldă cămeruță a sufletului.Confecționam mărțișoare din ață alb cu roșu, și pe cât de simple erau acele banale noduri bicolore încâlcite, pe atât de iubite erau și cu drag purtate sub inimă. Desigur că e frumos să primești urări și felicitări dar e simplu banal și trist să știu că sunt copiate de pe diverse site-uri, să știu că mă felicită cineva din obligație și nu pentru că simte cu adevărat nevoia să spună ceva.Deși uneori zile ca astea fac să înțelegi totuși cine e cu adevărat lângă tine sau ține cu adevărat și cine nu. Uneori primești cuvinte frumoase de la oameni de la care nu te-ai așteptat deloc să primești atenție, iar cei pe care nici măcar prin cap să-ți treacă vreodată că nu-și vor aminti de tine-uită pur și simplu de tine.Și nu contează dacă își vor aminti pe urmă de acest lucru, e ridicol să mai crezi că cineva are nevoie de tine, după ce cu adevărat se avea nevoie de tine.
În fond, nu mă plâng deloc.Nici nu am pentru ce.Pur și simplu dezamăgirea are gust amar și nu credeam că voi servi și din asta în asemenea zi . Anyway am petrecut o zi minunată în sânul familiei.Am fost alături de cele mai scumpe ființe: mamă, bunică, mătuși. Am savurat momentul lângă cele mai extraordinare prietene din lume. Am simțit că sunt iubită, apreciată.Am fost fericită iar restul,......restul chiar nu mai contează.Trebuie să ne bucurăm în fiecare zi nu numai de 8 martie, pentru că în fond sunt atâtea motive să fii fericit.
Postări
