Acei Oameni

Îmi plac oamenii simpli.Oamenii cu care poți comunica simplu, fără să te eschivezi, fără să roșești pînă în vîrful urechilor dacă ai scăpat un cuvînt necenzurat sau ai sughițat în timpul discuției.Oameni cărora nu le e frică să arate stupid, să facă haz de necaz de situația în care se află și să treacă prin greutăți tratând totul cu zâmbet dar și responsabilitate.Cu asemenea oameni, nu-ți e frică să deschizi cufărul cu secrete, cu gînduri și dorințe ascunse, pentru că știi că ei nu vor rîde, sau nu te vor trage în jos, spulberîndu-ți chiar și cele mai mici speranțe.Ei te vor susține pînă la capăt, în cele mai serioase sau mai nebunești idei, de-ar fi să te apuci de scris un proiect sau să zbori cu umbrela de pe vârful casei.Oameni imperfecți, cu mii de defecte,cusururi, ca niște lucruri din alea de pe vremea bunicii, dar care iată îs mai calitative, perfect funcționabile și utile decît multe alte chestii din prezent.Oameni care nu-ți întorc spatele dacă le spui că ai nevoie de ajutorul lor și îți calcă pragul doar când ai bani și lucruri de oferit.Oameni mai înalți, mai joși, un pic grași,prea slabi, cu coșuri pe față, cu haine de la piața centrală, fără iphoane, cu puțini bani în buzunar dar aspirații grandioase, mai harnici, mai leneși, egoiști dar săritori la nevoie-oamenii care sunt alături de tine, să moară de rîs alături de tine, sau să plîngă în batistă când ai probleme.Oameni care nu te judecă dacă nu ai fost la nuș care club fițos din capitală, și nu arată cu degetul când ești nemachiat sau ai avut zi de-a naibii.Oameni în fața cărora nu trebuie să pari altcineva, să te porți într-un anumit mod, să porți cu tine un sac cu măști pe care să te încurci purtându-le în diferite ipostaze.Oameni în fața cărora ești tu însuți, fără inhibiții, stînjeniri, intimidări, ești tu cel adevărat pentru că-s Oameni ca tine, oamenii tăi, care nu se uită la ambalaj ci la conținut, care pot înțelege, asculta și vorbi din priviri.Nu prea cred că e valabilă faza cu ”a doua jumătate” în dragoste numai, ci cred că anume acești oameni sunt fragmente din acea marea jumătate care îți lipsește. Prețuiți așa oameni numiți Prieteni, fără ei am fi incompleți, fără ei nu am fi noi.