Când eram mai mici, noi fetele, obişnuiam să ţinem "Anchete"- nişte caiete speciale cu un set de întrebări la care respectiv trebuiau să răspundă prietenele apropiate.Erau întrebări generale gen: nume, prenume, vîrstă, zodie şi alte
fleacuri după care urmau întrebări mai serioase* precum "pe cine simpatizezi, întrebări situaţii gen: ce ai face dacă bla bla... ehh cele din urmă şi erau deliciul băieţilor dacă cumva puneau ei mânuţa pe vr-un caiet din alea. Din câte-mi amintesc, practic toate anchetele conţineau şi întrebarea finală cea mai importantă sau care cel puţin era imposibil să lipsească de prin anchete:"Cum ar trebui să arate/fie băiatul viselor tale?!"..............deci acum citesc ce scriam cândva - cu ani în urmă....îmi privesc prietenele.... zâmbesc....mă uit la băieţii de lângă ele.. zâmbesc din nou..... citez: prietena XXX:"Băiatul viselor mele va fi un băiat puţin mai înalt decât mine , părul brunet, ochi cafenii, slab, .Să fie cu 2-3 ani mai mare decât mine, frumos şi inteligent."....... Prietena ZZZ:" Băiatul viselor mele ar trebui să fie mai înalt ca mine , nu gras, educat, cu simţul umorului, , romantic, chipeş, curat, îndrăzneţ dar nu exagerat, brunet, răbdător- măcar puţin, puţin gelos nu prea tare însă şi nu mi-aş dori să fie ideal "........... sigur că nu ideal , după atâtea enumerări mă îndoiesc de faptu că n-ar putea fi ăsta băiatul ideal....)))))))))) Colega YYY:"Băiatul viselor mele aş vrea să fie cel mai drăguţ şi mai dulce tip din lume .Să fie brunet, puţin mai înalt decât mine , inteligent, respectuos, să aibă încredere în mine şi să mă iubească mai mult decât orice pe lume.Să fie aşa cum vreau eu.".. Colega XWW:"Băiatul viselor mele ar trebui să fie aşa : puţin mai înalt decât mine , nu contează părul sau ochii (numai ochii să nu fie verzi), principalul să fie respectuos, glumeţ, sincer, iubitor, înţelegător, drăguţ, şi în ultimul rând să fie foarte chipeş-lucrul ăsta e cel mai important pentru mine."...


well, acum nu-mi rămâne decât să fac concluziile de rigoare: nu ştiu de ce majoritatea fetelor preferau bruneţii, deşi acum tot majoritatea cu şateni se cuplează anyway... exista cred evitarea ochilor verzi în special- cred din cauza superstiţiei prosteşti precum "ochii verzi niciodată să nu-i crezi "....mai mare , mai înalt-deci se observă tendinţa de căutare a unui scut de protecţie..păi deh, băiatu tre să fie acela care te protejează)......apoi ce mai urmează.. nu urmează nimic, pentru că m-am pierdut în prea multe calificative, standarte, dorinţe, iluzii.... n-am găsit cum îmi doream eu să fie băiatul viselor mele, pesemne că eu nu am completat chestionarul, dar am găsit ceva interesant.. la 14 ani spuneam aşa:" Urăsc minciuna, trădarea şi consider că cel mai important lucru în viaţă e Iubirea".--au i'auzi cum gândeam cu 5 ani în urmă.... şi întreabă-mă acum.. acum nu ştiu, adică dau dreptate primelor 2 părţi însă nu mai sânt sigură de partea a 3-a..........


Dar ce vroiam să spun de fapt : E amuzant , chiar foarte amuzant cum puneam diverse calificative şi( continuăm să o facem şi acum ) pentru persoana demnă de iubirea noastră : să fie aşa, şi aşa şi mai nu ştiu cum.. pe când ştim foarte bine de fapt că persoana pe care o vom iubi cu adevărat va fi mereu o excepţie în pofida la toate spuse.



PS: and maybe yeah, I still believe in that little crazy thing called :