Paradis închipuit

Greu,să mai obţii ceva când nici tu nu ştii ce vrei
Şi nu gândeşti;adică te gândeşti ,dar nu la ei
Şi atunci când de văzut nimic nu e , privirea poate dispărea
Ochii nu’şi mai au rostul ,vederea s-ar evapora
........................................şi poate doar cândva ar apărea..

Când aerul prea rece şi umed de la atâtea ploi
Alunecă în suflet,unde să fie loc şi pentru noi?!
E plină-mi lumea de atâtea amintiri prea seci
Goale,desculţe,prăfuite că aproape te îneci
.............................şi dacă vrei să pleci,de ce nu pleci?!

Inima tremură dezvelită de iubire ce a durut
Acum toate nu mai sânt decât prea gri trecut
Şi ce frumos era,şi ce frumos n-a fost
Dar dacă mai încolo toate n-au un rost
.............................de ce să ţii amarnic un infinit idol anost


Şi-n loc de epilog:eu n-o să mai respir
Şi fie vina mea de n-ai prins iar esenţialul fir
Din tot ce a fost,de fapt nimic n-a existat
Plăcere,dor,iluzii,zbor...ahh iarăşi le-am visat
...................şi ireal de rău îmi pare că m-am înşelat.