Când ţi-e dor

de cineva nu cred că ţi-e dor de fapt de persoana propriu-zisă, de atmosfera sau lucrul pe care-l făceaţi împreună, de convorbirile cu ea , de felul cum arăta la moment. De fapt, da, şi astea contau-contau enorm şi ele vor rămâne dacă nu pentru o vecie cel puţin pentru mult timp, întipărite în subconştient şi învelite fin cu membrana protectoare a sufletului.Dar când ţi-e dor de cineva, e vorba de fapt cred, despre clipa când te regăseşti făcând ceva şi îţi doreşti pur şi simplu să fie alături de tine :)